Nichita Stănescu[Nichita_Stanescu]

Città di residenza: Ploiești
Madrelingua


Biografia Nichita Stănescu

Pagina web personale Nichita Stănescu


 L`indirizzo diretto di questo autore é : 

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Commenti:

Testi iscritti da questo autore nella Biblioteca:

Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Ce bine că ești :
Poesia 2003-02-18 (12413 visite)

Ce este :
Poesia 2002-08-27 (12311 visite)

Ce este viața? Când începe și încotro se îndreaptă? :
Poesia 2009-07-23 (9949 visite)

Ce fel de tren :
Poesia 2009-06-27 (7898 visite)

Ce noroc să dormi și să nu visezi : din volumul "Amintiri din prezent"
Poesia 2005-05-27 (15312 visite)

Ce rază :
Poesia 2009-08-04 (10229 visite)

Ce vis ciudat ma strabatu azi noapte... :
Poesia 2005-10-15 (9373 visite)

Cea mai scumpă de pe lume :
Poesia 2003-03-08 (67797 visite)

Ceas cu lună : din volumul "Oul și sfera" (1967)
Poesia 2006-04-23 (10210 visite)

Cel mai bătrîn :
Poesia 2009-04-10 (8064 visite)

Cele noua raiuri :
Poesia 2005-08-29 (8920 visite)

Cheile :
Poesia 2003-03-01 (8365 visite)

Cină :
Poesia 2003-02-05 (9002 visite)

Cina cea de taină :
Poesia 2009-08-04 (10649 visite)

Cina generala :
Poesia 2003-02-01 (12355 visite)

Cînd marea își varsă ... :
Poesia 2010-10-31 (10620 visite)

Cine sunt eu? Care-i locul meu în cosmos? :
Poesia 2005-10-15 (17369 visite)

Cine, deci... :
Poesia 2009-08-03 (6923 visite)

Cireșar :
Poesia 2003-02-27 (9414 visite)

Clar de inimă :
Poesia 2002-09-11 (9864 visite)

Clepsidra :
Poesia 2003-03-17 (11575 visite)

Clipa cea repede :
Poesia 2003-03-15 (8856 visite)

Coagula tristetea deodata... :
Poesia 2002-06-25 (7468 visite)

Colinda :
Poesia 2009-08-04 (8180 visite)

Colinda colindelor :
Poesia 2003-12-23 (9955 visite)

Colinda de inima :
Poesia 2003-06-04 (11930 visite)

Colinda în doi :
Poesia 2009-08-04 (9830 visite)

Colindă pe loc :
Poesia 2003-02-05 (8417 visite)

Comprare un cane :
Poesia 2005-10-25 (7638 visite)

Comunicare :
Poesia 2003-03-30 (10371 visite)

Con : Argonice
Poesia 2005-04-24 (8070 visite)

Confesiune :
Poesia 2003-03-27 (8386 visite)

Confirmare :
Poesia 2009-08-18 (7987 visite)

Confundare :
Poesia 2003-08-01 (14373 visite)

Copacul numit Gică :
Prosa 2005-01-06 (16746 visite)

Copil bolnav :
Poesia 2020-11-13 (2736 visite)

Copil buimac :
Poesia 2009-07-04 (7694 visite)

Credo :
Poesia 2009-08-05 (10100 visite)

Creionul plin de sânge :
Poesia 2009-08-05 (10859 visite)

Cu cântecul în pieziș : Lui Radu Cârneci
Poesia 2009-08-04 (9337 visite)

Cu coltul inimii :
Poesia 2006-08-17 (10632 visite)

Cu ochii roșii căutând o lege :
Poesia 2003-03-21 (8174 visite)

Cu prietenii vorbind de Stelaru :
Poesia 2009-04-12 (6247 visite)

Cu urechea sîngerîndă :
Poesia 2009-04-10 (7465 visite)

Cum să mă-nșurubez în aer? :
Poesia 2009-08-03 (9091 visite)

Cum se sfârșește o armată : lui Srba Ignjatovic
Poesia 2009-04-18 (7399 visite)

Curentare :
Poesia 2009-04-10 (7104 visite)

Cuvântul :
Poesia 2003-04-01 (17729 visite)

Daimonul meu către mine :
Poesia 2009-06-30 (17089 visite)

De aer prea mult :
Poesia 2003-03-16 (9151 visite)

Biografia Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.

În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.

1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.